Atelierul piticilor

Text și poze: Nicoleta Oprea

Ne-am bucurat să ne întâlnim sâmbătă la un nou atelier, în care am sărbătorit Ziua Copilului.

La Atelierul Piticilor, fiecare întâlnire stă sub semnul jocului și al distracției pentru copii. De aceea, am dorit să marcăm această zi și să facem o activitate în care cei mici să simtă că dețin controlul. Ca să ne intrăm în ritm și pentru a închega mai bine legăturile dintre copii, am început activitatea noastră cu o mică repriză de fotbal, în care toți piticii au fost antrenati, de la mic la mare.

Pentru că fiecare copil este special, am vrut să ne lăsăm amprenta peste timp. Așadar, cu ajutorul mamelor, care au desenat conturul mânuței copilașului și l-au decupat, apoi l-au lipit pe carton colorat, micuții noștri au realizat o frumoasă felicitare de Ziua Copilului, pe care au personalizat-o după măiestria lor.Din joacă în joacă, piticii ne-au arătat că le place să mânuiască foarfeca sau să modeleze din plastilină diverse construcții, după propria lor imaginație.

Cântecul ne-a însoțit pe tot parcursul orei, ascultând melodii despre copilărie, dar și alte cântece pe care copiii le îndrăgesc mult.

Să  ne vedem cu bine sâmbăta viitoare la un nou atelier de joacă!

Limba și cultura română

Text: Eliza van Peppen

Sâmbăta trecută ne-am îmbrăcat în straie de sărbătoare!

1 iunie, Ziua Copilului!

Desigur că vă amintiți freamătul și emoția zilei acesteia, nu-i așa? Zi dedicată copilăriei, inocenței, bucuriei, este sărbătorită pe diferite meleaguri. În România, datează din 1925 ca zi consacrată copiilor. Așadar, și noi, la școala noastră, am celebrat-o cu bucurie și prețuire. Împreună ne-am răsfățat cu jocuri, cântece, desene pe asfalt, baloane și bunătăți!

După o recapitulare a noțiunilor despre Sistemul Solar și Planete (temă pe care am încheiat-o în această lecție) și un joc de rol prin care ne-am întărit/confirmat cunoștințele acumulate, am dat startul petrecerii.

Cântecul “O, lume minunată” de Mihai Constantinescu a fost primul invitat. Pe ritmul cântecului, sub ploaia de baloane, am dansat și cântat. Iată și linkul, cu rugămintea să-l reascultați acasă împreună cu copilașul/copilașii dvs.

Cum soarele ne surâdea și razele sale blânde ne îmbiau la joacă, am ieșit în curtea școlii unde ne-am exersat abilitățile de creatori și desenatori. Copiii au participat la un concurs de desen pe asfalt.  Ca niște exploratori adevărați, am descoperit pietre diverse pe care le-am îmbrăcat în culori și praf magic de cretă. Am încheiat aventura noastră afară cu jocuri ale copilăriei.Întorși în clasă, ne-am suflecat mânecile și am creat desene prin tehnica picturii alternative (pictura cu degetul/mâna). Cu sufletul plin de emoții am dat viață baloanelor, imprimându-le fiecăruia o emoție. Emoția câștigătoare care credeți că a fost? Vă las pe dumneavoastră să ghiciți!

Vă aștept, cu drag, la o nouă lecție și o nouă temă, sâmbăta aceasta!

Joc, dezvoltare personală și fotografie

Text și poze: Raluca Tudorache

Sâmbăta trecută a fost mai specială, fiind chiar a doua zi după Ziua Copilului, așa că ne-am permis să prelungim sărbătoarea și să servim mai multe dulciuri decât de obicei… 🙂

Am intenționat să sărbătorim prin joacă afară la aer liber, însă o ploaie enervantă ne-a trimis înapoi în clasă. Asta însă nu ne-a oprit să ne distrăm cu un nou joc învățat care ne-a entuziasmat atât de mult încât l-am jucat până la finalul orei. “Împărate luminate, cât e ceasul?”, un joc extrem de amuzant, în care ne-am antrenat și fizicalitatea și răbdarea. Deși toți și-au dorit să câștige, am observat nu numai că au avut răbdare să le vină rândul la “tron”, dar s-au și delectat în timpul așteptării. Astfel, pe rând, au fost împărați aproape toți copiii și au avut ocazia să stea pe tron și să răspundă plini de înțelepciune sau mofturoși și năzuroși la întrebările supușilor, trecându-i pe aceștia prin tot felul de probe acrobatice.

Astfel, timpul s-a măsurat în pași de furnică, pitici, uriași, apoi în mămăligi, rațe, crocodili, raci, canguri  sau maimuțe, săltând pe măsură și încercând să ajungă fiecare la tron, pentru a fi la rândul său la putere. Din entuziasm și probabil prea mult zahăr, supușii s-au transformat spre final în ninja sau luptători comando, balerine sau prințese tropicale.Și de data asta timpul a fost prea scurt pentru a putea epuiza toată distracția, unii copii spunând că ar mai vrea să se joace 1000 de ani de acum încolo… Ceea ce știm cu toții că nu este posibil… La un moment dat vor crește, după numai câțiva pași de furnică și cine știe ce alte jocuri, mult mai serioase, vor descoperi.

Sâmbăta următoare, copiii vor petrece timpul cu Mirela Marinescu la ora de fotografie, timp în care eu ma voi pregăti de spectacol, premiera primei piese de teatru în limba română la Amsterdam: “Ultimul Maidan”.

Care este reacția ta?
0Cool0Upset0Love0Lol

Adăugați un comentariu

sus
ro_RO