Se apropie noul an școlar, un moment bun pentru a reflecta asupra lucrurilor bune sau mai puțin bune care s-au întâmplat din august 2022 până acum. În urmă cu un an eram la birou și deja mă pregăteam mental pentru ce avea să însemne o nouă și copleșitoare etapă din viața mea, plecatul la facultate în Olanda și mutatul pe cont propriu. Gândul îmi provoca anxietate, iar foile de pe birou cu eseuri despre ,,Ion” și ,,Luceafărul” erau folosite ca scuze pentru a-mi distrage atenția de la următorul pas important din viața mea. Pe atunci, nu aveam nicio idee cum sunt lucrurile în Olanda, cât de diferit e totul față de confortul de acasă, sau cum ar trebui să abordez această aventură. Însă, la aproape un an de la acel șoc pe care l-a reprezentat plecarea mea de acasă, pot să spun cu mândrie că am dobândit câteva răspunsuri pentru mai tânărul eu care învăța la birou pentru BAC.

  1. Aici lumea chiar vrea să te ajute

O concluzie care m-a lovit încă din prima zi la facultate, și care nu s-a modificat nici măcar o secundă pe durata primelor mele 2 semestre în străinătate. Încă de când am ajuns în campus pentru a-mi depune documentele pentru admitere, am simțit cât de deschise erau doamnele de la secretariat să mă ghideze și, la urma urmei, să își facă treaba. Mi-am pus actele pe birou, obișnuit fiind cu lipsa de empatie arătată de angajații de la birouri publice, care te-ar fi trimis oriunde nu aveau ei treabă. Această frică de a nu avea totul în ordine, sau de a reveni când funcționarulavea chef sau program, a dispărut la circa 2 zile de la aterizarea mea pe meleaguri neerlandeze. Inclusiv mersul la primărie pentru a-mi confirma mutarea și de a-mi primi BSN-ul a fost o operațiune facilă, care a durat 10 minute, exact cât scria online, pe platforma unde mi-am înregistrat programarea. Nu a fost cazul de stat la cozi, sau de așteptat să se deschidă mai multe ghișee, totul a mers normal. Și, chiar dacă mi-a scăpat o hârtie ce era stipulată pe site, a fost suficientă arătarea unei poze cu datele relevante, omul respectiv spunând că frecvent cei ce se înscriu pentru un număr de înregistrare uită din acte. Din fericire, însă, am remarcat că aici nu se întâmplă acel crampon birocratic, specific plaiurilor mioritice de acasă, ceea ce a fost o schimbare binevenită.

  1. Transportul în comun chiar este o variantă

Și încă una foarte bună. Trenurile vin (aproape) mereu la timp, sunt printre cele mai rapide din Europa, iar distanțele mici dintre orașe fac foarte ușoară vizitarea întregii țării. Mai mult, absolut toate autobuzele sunt electrice și au rute bine stabilite, ceea ce ușurează foarte mult mersul dintr-un punct în altul, mai ales când ești nou într-un oraș. Toate detaliile legate de program și de transport se regăsesc pe aplicația NS, care te va îndruma chiar să îți faci un Card OV, special pentru a plăti transportul în comun. Există și metrou în orașe precum Amsterdam sau Haga, și ele noi, toate constituind motive numai bune să lași mașina acasă. Mult diferit, în bine, față de România, unde transportul în comun te împinge spre drumurile deja pline de claxoane și aglomerate de mașini și autobuze care poluează și unde CFR-ul furnizează aceleași locomotive întârziate și vechi de 60 de ani.

  1. Traficul este mult mai liber

Speaking of… drumurile sunt mult mai libere în Olanda, lumea preferând opțiunile prezentate mai sus, sau mersul pe jos. Acestora li se adaugă și utilizarea bicicletei, un adevărat stâlp al transportului în Țările de Jos. Acestea beneficiază de infrastructura necesară, dar și de un simț civic dezvoltat al cetățenilor, care respectă indicațiile și drepturile fiecărui participant la trafic, fie el pe 2, sau pe 4 roți. În România, mersul pe bicicletă este descurajat, numărul pistelor fiind unul foarte redus, în timp ce Olanda a construit sensuri giratorii cu benzi speciale pentru acestea și parcări gigantice, unde oamenii își pot lăsa vehiculele. Asta subliniază importanța celor de aici pentru un trafic eficient și pentru o poluare cât mai aproape de zero, o valoare adânc întipărită în conștiința localnicilor, care te privesc ciudat dacă nu deții o bicicletă. Pentru mai multe indicii legate de eficientizarea traficului în Olanda, vă las aici un link, ce ar trebui să elaboreze mai mult.

Kinderdijk
  1. Vremea este ceva mai capricioasă decât acasă

Și am învățat asta pe pielea mea, în sensul cât mai literar al expresiei. Mă așteptam ca Țările de Jos să fie ceva mai reci decât țara noastră, mai ales că vin dintr-un oraș sudic, und temperaturile sunt relativ ridicate pe timpul primăverii și toamnei. Dar nu mă așteptam ca frigul neerlandez să depășească toate hainele pe care le adusesem cu mine în prima lună. Adăugând și influențele vântului și ploile dese, avem un cocktail cu aromă de ceaiuri, șervețele de nas și Nurofenuri trimise pachet de acasă, pentru a combate răcelile regulate care m-au încercat în primele luni. Mai mult, particularitatea climatică a acestui stat, de a prezenta toate cele 4 anotimpuri pe durata unei zile, îi poate face pe mulți să vrea să renunțe la facultate și la orice aspect care îi ține blocați în acest iad al vremii potrivnice.

  1. Prețurile olandeze și salariile românești

Nu reprezintă o combinație prea îmbucurătoare. Mai ales când ajungi la primul McDonald’s și vezi că un meniu de 30 de lei în România ajunge să coste dublu aici. Această diferență poate părea șocantă la început, în contextul în care poate nu ești prea familiar cu prețurile din magazinele de acasă, însă în timp se reglează lucrurile și ajungi să îți setezi un buget realist. Pentru mine, acest fapt m-a învățat multe despre managementul resurselor și luarea deciziilor, întrucât mereu a trebuit să iau în considerare suma din bancă și cât îmi pot întinde plapuma. În plus, falia aceasta de costuri m-a făcut să privesc mai atent fenomenul inflației și efectele ei asupra costurilor alimentelor cumpărate zi de zi de către oameni și cât de relevante se pot dovedi oricare mici adăugiri ale prețurilor.

Bonus

Niciodată nu credeam că o țară poate fi atât de copleșită de numărul mare de migranți pe care îi are, darămite un stat dezvoltat ca Olanda. Însă cu timpul, ajungi să auzi povești despre oameni ce au amânat startul facultății din lipsă de cazare, sau cum alții au semnat contracte în care se obligă să plătească 700 de euro pentru o coșmelie uitată de lume. România încă nu are aceste probleme, din fericire, și sperăm că în curând nici Olanda, dar șocul pe care mi l-a provocat această realitate este unul care a rămas cu mine constant în primul meu an aici și care mă va face să privesc piața imobiliară din alte locuri altfel.

Concluzia este că niciun loc nu poate fi întotdeauna perfect, indiferent de aparențe. Însă oamenii pe care îi întâlnim pe parcurs ne pot confirma așteptările față de o anumită zonă sau nu. Per total, recomand oricui are șansa și dorința de a face acest pas, să ia această decizie, fiindcă experiența și cunoștințele dobândite nu vor putea fi apreciate decât în timp, iar descoperirea unei noi culturi și a unei alte realități este nemăsurabilă.

Articol de Horia Marin.

Horia este student în Olanda în primul an și studiază Marketing Management. S-a alăturat echipei Rompro de curând pentru a împărtăși din experiențele sale studențești pe teritoriul Olandei și de a îi ajuta pe cei ce se mută aici să aibă un început mai lin. Este o persoană deschisă, căreia îi place să se implice în cât mai multe activități și să ajute cât mai mulți oameni. Detestă însă bucătăria din Olanda, și întârzierile mijloacelor de transport în comun.

Care este reacția ta?
14Cool0Upset0Love0Lol

Adăugați un comentariu

sus
ro_RO